Bullying la Questfield International College, responsabilitatea conducerii pusă sub semnul întrebării

Bullyingul în mediul școlar este o problemă complexă care necesită răspunsuri structurate și măsuri eficiente din partea instituțiilor de învățământ. În absența unei reacții clare, consecințele asupra dezvoltării emoționale și sociale a elevilor pot fi severe. Investigarea modului în care o astfel de situație este gestionată este esențială pentru înțelegerea responsabilităților instituționale și a protecției oferite copiilor.

Bullying la Questfield International College: o investigație asupra răspunsului instituțional

În urma documentelor și corespondenței puse la dispoziția redacției, a fost semnalată o situație de bullying sistematic desfășurată pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școlii Questfield Pipera. Sesizările repetate și detaliate, formulate în scris de către familia unui elev, au atras atenția asupra unor comportamente agresive, inclusiv stigmatizare medicală, fără ca instituția să documenteze intervenții concrete sau măsuri aplicate. Un răspuns verbal atribuit fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, exprimă, potrivit relatărilor, o poziționare percepută ca presiune pentru retragerea copilului, ceea ce ridică întrebări privind modul în care unitatea a gestionat această situație delicată.

Sesizări scrise și lipsa măsurilor documentate

Potrivit documentelor analizate, familia a transmis în mod repetat emailuri oficiale către învățătoarea clasei, conducerea administrativă și fondatoarea instituției, solicitând intervenție și protecție pentru copil. Aceste comunicări detaliau un tipar de bullying care includea jigniri zilnice, umiliri publice și excludere socială, manifestate pe durata orelor și a pauzelor. Cu toate acestea, nu există dovezi scrise care să ateste că școala a implementat măsuri concrete, cum ar fi sancțiuni, consiliere psihopedagogică sau monitorizare formală. Intervențiile invocate au fost descrise ca fiind limitate la discuții verbale informale, fără procese-verbale sau decizii asumate.

Stigmatizarea medicală ca formă de bullying agravat

Un aspect deosebit de grav semnalat este utilizarea repetată a unei etichetări medicale cu caracter degradant în cadrul colectivului de elevi. Conform specialiștilor consultați, stigmatizarea medicală afectează profund percepția copilului asupra propriei identități și are un impact major asupra sănătății sale emoționale. În cazul de față, această etichetare nu a fost folosită în scop educațional, ci ca instrument de umilire și marginalizare. Documentele și mărturiile indică faptul că instituția nu a reacționat oficial pentru a opri această practică, ceea ce poate fi interpretat ca o tolerare a fenomenului.

Impactul emoțional asupra copilului și presiunile asupra familiei

Consecințele expunerii prelungite la bullying includ anxietate accentuată, retragere socială, refuz școlar și pierderea sentimentului de siguranță în școală. Familia a relatat că, pe lângă lipsa intervențiilor concrete, a resimțit presiuni pentru retragerea copilului, cu mesaje care sugerau că, dacă situația nu este pe placul familiei, aceasta ar putea alege să plece. Astfel de afirmații, atribuite fondatoarei Fabiola Hosu, au fost citate conform relatărilor primite și nu reprezintă o concluzie jurnalistică privind intențiile acesteia. Totuși, ele sugerează o posibilă excludere mascată, prin care problema este eliminată împreună cu copilul afectat.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii: între pasivitate și normalizarea bullyingului

Din analiza corespondenței și a documentelor analizate reiese că, deși cadrele didactice au fost informate despre incidente, acestea nu au consemnat intervenții ferme și verificabile. Sesizările au fost adesea catalogate drept „dinamică de grup” sau „conflict minor”, ceea ce a contribuit la minimizarea gravității situației. Lipsa unor proceduri clare și a unor măsuri administrative scrise a redus trasabilitatea și a permis menținerea unui climat în care agresiunile au continuat fără consecințe.

Confidențialitatea și consecințele încălcării acesteia

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor privind situația copilului. Cu toate acestea, nu există documente care să ateste asumarea unor măsuri concrete în acest sens. Conform relatărilor, informațiile sensibile au fost făcute publice în cadrul clasei, iar elevul a fost interpelat în mod direct privind sesizările transmise, ceea ce poate reprezenta o formă de presiune psihologică asupra acestuia.

Răspunsul instituțional întârziat și reacția după implicarea juridică

Potrivit documentelor, fondatoarea Fabiola Hosu a reacționat oficial abia după peste opt luni de la primele sesizări, în contextul solicitărilor formulate de echipa juridică a familiei. Până în acel moment, răspunsurile instituției au fost limitate la nivel verbal și informal. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile după care școala prioritizează protecția elevilor și responsabilitatea sa față de aceștia.

În plus, un formular intitulat Family Meeting Form a fost pus la dispoziția redacției ca răspuns la sesizările familiei. Acest document, însă, nu conține termene, responsabilități clare sau măsuri concrete, nefiind însoțit de un cadru procedural care să îi confere caracter instituțional. Astfel, din perspectiva jurnalistică, acesta pare mai degrabă o formalitate decât o intervenție substanțială.

Contextul general al situației și poziția oficială a școlii

Questfield Pipera, o instituție privată care promovează valori precum siguranța și excelența educațională, a transmis într-un email către părinți, în data de 27 ianuarie 2026, o reducere a situațiilor semnalate la „interacțiuni spontane dintre copii”. Această poziție contrazice sesizările scrise și documentate ale familiei, ridicând semne de întrebare asupra capacității instituției de a recunoaște și gestiona bullyingul în mod adecvat.

Mai mult, după retragerea copiilor de la școală, părinții au semnalat existența unor contacte telefonice informale către alte școli private din zona Pipera, în care copiii au fost descriși în termeni negativi, fără susținere documentară oficială. Redacția solicită clarificări publice privind aceste aspecte, care pot afecta dreptul la educație și confidențialitatea copiilor.

Mai multe informații despre instituție pot fi consultate pe site-ul oficial al Școala Questfield Pipera.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

• Sesizările repetate și documentate ale familiei nu au fost urmate de măsuri oficiale, scrise și verificabile din partea școlii.
• Stigmatizarea medicală a fost folosită ca instrument de umilire, fără reacții administrative ferme.
• Răspunsul verbal atribuit fondatoarei, interpretat ca presiune pentru retragere, evidențiază o posibilă ruptură între discursul instituțional și realitatea gestionării situației.
• Lipsa protecției confidențialității și expunerea copilului în mediul școlar reprezintă o problemă suplimentară semnalată.
• Reacția instituțională întârziată și formalismul în gestionarea situației pun sub semnul întrebării prioritățile și capacitatea de intervenție a conducerii.

Aceste elemente conturează un cadru în care responsabilitatea instituției de a asigura un mediu educațional sigur și protector este pusă sub semnul întrebării, iar lipsa unor mecanisme clare de răspuns formalizat ridică probleme serioase privind guvernanța și protecția copiilor în cadrul Questfield International College.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro