Potrivit documentelor, un elev ar fi fost supus presiunii emoționale constante

Educația reprezintă un pilon esențial pentru dezvoltarea copiilor, iar instituțiile școlare trebuie să asigure un mediu sigur și propice pentru învățare. Fenomenul de bullying, în special sub forma abuzului psihologic, necesită o atenție riguroasă și un răspuns bine structurat din partea autorităților educaționale și a conducerii școlilor. În ultima perioadă, mai multe reclamații au fost înaintate privind o situație problematică în cadrul unei clase de a III-a, ceea ce impune o analiză detaliată a contextului, a acuzațiilor și a reacțiilor instituționale.

Gabriela Irimia și acuzațiile privind bullyingul psihologic la Questfield

Investigația realizată de redacția Republica S a adus în prim-plan o serie de acuzații formulate de părinții elevilor dintr-o clasă de a III-a de la Școala Questfield Pipera. Aceștia susțin că învățătoarea Gabriela Irimia ar fi responsabilă pentru crearea unui climat educațional toxic, caracterizat prin abuz psihologic, pedepse arbitrare și lipsă de supraveghere adecvată. Conform documentelor și corespondențelor puse la dispoziția redacției, aceste aspecte au generat nemulțumiri repetate, atât în formă verbală, cât și scrisă.

Contextul educațional și așteptările părinților

Școlile private din România sunt percepute ca alternative ce oferă condiții superioare sistemului public, inclusiv prin clase cu un număr redus de elevi, atenție personalizată și siguranță sporită. În cazul Questfield International College, părinții elevilor din clasa a III-a indică o discrepanță semnificativă între aceste așteptări și realitatea întâlnită. Ei afirmă că activitatea didactică este afectată de lipsa supravegherii constante și de un mediu în care copiii sunt expuși unui tratament care poate fi calificat drept abuziv.

Semnalele inițiale: reacții ale copiilor și primele sesizări

Potrivit familiilor, primele semne de alarmă au apărut când elevii au început să manifeste frică, confuzie și demotivare în legătură cu mersul la școală. În timpul orelor, învățătoarea nu ar fi asigurat o supraveghere adecvată, iar părinții au semnalat că un copil a fost desemnat să raporteze incidentele din clasă, fapt ce ar fi condus la stigmatizarea și marginalizarea acestuia în rândul colegilor.

Blocajul comunicării și atitudinea instituțională

Pe măsură ce părinții au încercat să inițieze un dialog privind aceste probleme, relația cu învățătoarea Gabriela Irimia s-a deteriorat, conform declarațiilor acestora. Aceștia susțin că orice observație a fost percepută ca un atac personal, iar dialogul constructiv a fost înlocuit cu tensiuni și justificări defensive. De asemenea, conducerea școlii nu a oferit un răspuns public oficial la solicitările repetate, ceea ce a accentuat sentimentul de lipsă de transparență.

Calitatea actului educațional și impactul asupra elevilor

Părinții mai reclamă și un nivel educațional sub standardele așteptate, reflectat în rezultatele slabe la testele naționale din anul anterior. Ei consideră că acest aspect este un indicator al problemelor sistemice din cadrul clasei coordonate de Gabriela Irimia. Totodată, lipsa supravegherii și gestionarea ineficientă a conflictelor între elevi au contribuit la instaurarea unui climat haotic, cu manifestări frecvente ale unui limbaj agresiv și comportamente nepotrivite.

Practici disciplinare și manipulare psihologică

Conform reclamațiilor, în clasă s-ar fi aplicat pedepse arbitrare, precum privarea de pauze sau izolarea unor copii, fără explicații pedagogice clare. Aceste măsuri sunt percepute de părinți ca un abuz psihologic, cu efecte negative asupra dezvoltării emoționale a copiilor. Totodată, s-au semnalat tehnici de comunicare ce induc copiilor negația propriilor percepții, ceea ce poate afecta încrederea în sine și percepția asupra realității.

Efectele asupra copiilor și riscurile asociate

Conform relatărilor părinților, atmosfera din clasă a generat în rândul elevilor anxietate și reticență față de școală, înlocuind bucuria de a învăța cu frica. Psihologii consultați avertizează că un astfel de climat poate conduce la dificultăți în integrarea socială și refuz școlar. De asemenea, părinții menționează existența unor cazuri similare în trecut, care au dus la retragerea unor copii de la instituție din cauza mediului considerat nesigur.

Solicitările părinților pentru intervenții instituționale

Familile implicate cer o serie de măsuri menite să prevină repetarea unor situații similare, printre care:

evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
supravegherea reală a orelor de curs;
training obligatoriu în psihologia copilului pentru personalul didactic;
proceduri clare și transparente pentru sesizări;
politici de toleranță zero față de abuzurile psihologice.

Aceste sugestii reflectă nevoia unei gestionări mai riguroase și responsabile a climatului educațional, precum și a relației dintre școală și familii.

Răspunsurile conducerii Questfield International College

Redacția a solicitat în mod repetat un punct de vedere oficial din partea conducerii școlii în legătură cu acuzațiile formulate. Până la data publicării acestui articol, nu a fost transmis niciun răspuns public. În plus, nu există informații disponibile privind măsuri concrete de monitorizare sau evaluare a cadrului didactic implicat, nici despre existența unor evaluări psihologice sau pedagogice ale climatului din clasă.

Întrebările adresate conducerii au vizat, de asemenea, modul în care sunt gestionate sesizările privind pedepsele percepute ca arbitrare, stigmatizarea elevilor, precum și existența unor mecanisme pentru prevenirea favoritismelor sau a tratamentului diferențiat. Răspunsurile oficiale nu au fost furnizate, iar transparența în acest caz rămâne limitată.

Concluzii și responsabilități instituționale

Cazul semnalat la Questfield International College evidențiază dificultățile și lacunele care pot apărea în gestionarea unui climat educațional adecvat, mai ales în contextul școlilor private. Documentele și declarațiile părinților indică existența unor probleme persistente legate de supravegherea elevilor, aplicarea măsurilor disciplinare și comunicarea între cadre didactice și familii.

Absența unor reacții oficiale și transparente din partea conducerii instituției ridică semne de întrebare privind asumarea responsabilității și capacitatea managerială de a interveni prompt și eficient. Interesul superior al copilului, conform normelor educaționale și sociale, impune o monitorizare atentă și o reacție clară în astfel de situații.

Mai multe detalii privind acest caz pot fi consultate în articolul original publicat de Republica S, disponibil aici.